Autor: Maria Mihăilă - fitoterapeut & specialist nutriție
Maria Mihaila este fitoterapeut, aromaterapeut și nutriționist acreditat internațional, cu formare în Italia și Germania. Promovează sănătatea obținută prin alimentație, plante medicinale și terapii complementare. În prezent, studiază Medicina Generală.
Dureri abdominale care apar aparent din senin. Balonare după aproape orice masă. Constipație urmată de episoade de diaree. Senzația că intestinul nu mai funcționează normal, deși toate analizele ies bune.
Este tabloul clasic al sindromului de colon iritabil (IBS), una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive și una dintre cele mai neînțelese. Ani la rând, pacienții au auzit aceeași replică: „analizele sunt bune, probabil e de la stres.” Astăzi știm mult mai multe, iar acest lucru deschide și mai multe soluții naturale reale, nu doar resemnare.
Ce este, de fapt, colonul iritabil?
Conform criteriilor medicale internaționale (Rome IV), IBS este o tulburare a comunicării dintre intestin și creier, caracterizată prin:
• dureri abdominale recurente;
• balonare;
• constipație, diaree sau alternanța dintre acestea;
• senzația de evacuare incompletă.
Spre deosebire de bolile inflamatorii intestinale, la colonoscopie nu apar leziuni vizibile. Asta nu înseamnă însă că intestinul este „normal”, doar că problema se manifestă la un nivel mai fin.
Ce se întâmplă de fapt în intestin
Intestinul conține peste 500 de milioane de neuroni proprii și produce aproximativ 90% din serotonina organismului, motiv pentru care este numit adesea „al doilea creier”. La persoanele cu IBS, cercetările din ultimii 15 ani arată modificări reale și măsurabile:
- un microbiom intestinal cu diversitate redusă (disbioză);
- o barieră intestinală mai permeabilă;
- o inflamație discretă, de grad redus, care sensibilizează terminațiile nervoase din intestin;
- o hipersensibilitate viscerală - intestinul „simte” prea intens mișcări și gaze complet normale.
Stresul nu este cauza unică a IBS, dar este unul dintre cei mai puternici amplificatori. Prin axa hipotalamo-hipofizo-adrenală, stresul cronic poate modifica motilitatea intestinală, microbiomul și sensibilitatea la durere, creând un cerc vicios între intestin și creier.
SIBO, disbioză, infecții. De ce doi pacienți cu IBS pot fi complet diferiți
IBS nu este o singură boală, ci un diagnostic bazat pe simptome, cu mai multe mecanisme posibile în spate, ceea ce explică de ce o abordare care ajută o persoană poate să nu facă nimic pentru alta.
• La unii predomină SIBO – bacteriile care în mod normal trăiesc în colon se înmulțesc excesiv în intestinul subțire, provocând balonare imediat după masă și gaze abundente.
• La alții, totul începe brusc, după o toxiinfecție alimentară sau o gastroenterită, ceea ce medicii numesc IBS post-infecțios.
• La alții, disbioza (un microbiom dezechilibrat, cu mai puține bacterii „bune”) este elementul central, întreținută adesea de constipația cronică.
Paraziții (precum Giardia) și Candida Albicans pot contribui ocazional la simptome asemănătoare, dar nu există dovezi că explică majoritatea cazurilor de IBS. De aceea investigațiile în această direcție se fac punctual, la recomandarea medicului.
Impactul psihologic, partea despre care se vorbește prea puțin
IBS nu afectează doar digestia. Studiile arată o prevalență semnificativ mai mare a anxietății și a simptomelor depresive la persoanele cu colon iritabil, comparativ cu populația generală. Nu e greu de înțeles de ce: frica de a nu găsi o baie la timp, evitarea meselor în oraș sau a călătoriilor lungi, oboseala de a-ți explica mereu simptomele. Toate acestea macină încet încrederea și calitatea vieții.
Iar aici se închide cercul: anxietatea alimentează simptomele digestive, iar simptomele digestive alimentează anxietatea. De aceea, orice abordare serioasă a IBS include și componenta emoțională, nu doar dieta, iar recunoașterea acestui impact, fără minimalizare de tipul „e doar stres”, este primul pas spre ameliorare.
Când nu mai este doar "colon iritabil"
IBS este o afecțiune benignă, dar unele semnale impun un consult gastroenterologic, pentru a exclude alte cauze:
- sânge în scaun;
- scădere involuntară în greutate;
- anemie;
- febră persistentă sau simptome care trezesc noaptea din somn;
- debut al simptomelor după 50 de ani;
- antecedente familiale de cancer colorectal, boală inflamatorie intestinală sau boală celiacă.
Aceste semne nu înseamnă automat o boală gravă, dar merită evaluate de un medic.
Soluții naturale care chiar au dovezi în spate
Alimentația – reducerea carbohidraților și fibrele potrivite
Reducerea temporară a anumitor carbohidrați fermentabili este una dintre cele mai bine studiate intervenții pentru IBS, cu efecte dovedite asupra balonării și durerii abdominale. Nu este recomandată pe termen lung, ci urmată de o fază de reintroducere treptată, ideal cu îndrumarea unui specialist. La capitolul fibre, nu toate ajută la fel: fibrele insolubile (tărâțele) pot agrava balonarea, în timp ce fibrele solubile, precum psyllium, sunt prima opțiune recomandată.
Probioticele și echilibrul microbiomului
IBS nu e cauzat de lipsa unui singur microorganism, așa că un probiotic nu poate repara singur un microbiom întreg. Totuși, anumite tulpini, printre care și cele din familia Lactobacillus, au dovezi clinice pentru reducerea balonării, ameliorarea durerii abdominale și reglarea tranzitului. Recomandarea uzuală este un test de câteva săptămâni cu un produs cu dovezi pentru simptomele predominante, iar dacă nu apare niciun beneficiu, poate fi oprit fără probleme. Nu există un probiotic universal, eficient pentru toată lumea.
Gestionarea stresului – axa intestin-creier
Pentru că stresul amplifică direct simptomele digestive, intervențiile care calmează sistemul nervos au efect real: tehnici de respirație, somn de calitate, activitate fizică regulată (chiar și 30 de minute de mers alert pe zi).
Există și plante cu rol tradițional bine documentat în această zonă. Feniculul este cunoscut pentru susținerea confortului digestiv și reducerea balonării, roinița (Melissa officinalis) are un rol tradițional în relaxare.
L-triptofanul este precursorul serotoninei, legătura directă dintre starea de spirit și funcționarea intestinului.
Combinația dintre probiotice din familia Lactobacillus, pentru echilibrul microbiomului, fenicul, roiniță și L-triptofan formează baza Spasmina Plus, un supliment creat pentru cei ce caută să susțină deopotrivă confortul digestiv și echilibrul emoțional legat de axa intestin-creier.
Mișcarea, aliatul subestimat
Mișcarea stimulează motilitatea intestinală, reduce nivelul de stres și poate influența pozitiv compoziția microbiomului. Nu e nevoie de performanță, chiar și 30 de minute de mers alert, zilnic, pot face o diferență vizibilă în timp.
Somnul
Persoanele cu IBS raportează frecvent somn neodihnitor, adormire dificilă și treziri repetate. Iar privarea de somn nu rămâne fără consecințe pe zona digestivă: amplifică sensibilitatea la durere și modifică felul în care organismul reacționează la stres, agravând indirect simptomele. Un program de somn cât mai constant, aceeași oră de culcare, lumină redusă seara, este, de multe ori, o intervenție la fel de importantă ca cea alimentară.
Concluzie
Colonul iritabil nu este despre stres, dar nici o simplă problemă digestivă. Este rezultatul unei interacțiuni complexe între microbiom, sistemul nervos, alimentație și stres, iar acest lucru explică de ce nu există o soluție universală. Cel mai bun rezultat vine, de regulă, dintr-o abordare integrată: alimentație personalizată, gestionarea stresului, mișcare și susținere naturală.
Bibliografie
1. Collins SM. A role for the gut microbiota in IBS. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 2014. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24751910/
2. Ford AC, Lacy BE, Talley NJ et al. British Society of Gastroenterology Guidelines on the Management of Irritable Bowel Syndrome. Gut, 2021. https://gut.bmj.com/content/70/7/1214
3. Moayyedi P, Andrews CN, MacQueen G et al. Canadian Association of Gastroenterology Clinical Practice Guideline for the Management of IBS. 2019. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6507291/
4. Öhman L, Törnblom H, Simrén M. Crosstalk at the mucosal border: importance of the gut microenvironment in IBS. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 2015. https://www.nature.com/articles/nrgastro.2014.200
5. American College of Gastroenterology. ACG Clinical Guideline: Management of Irritable Bowel Syndrome. https://journals.lww.com/ajg/fulltext/2021/01000/acg_clinical_guideline__management_of_irritable.11.aspx
6. Rome Foundation – Rome IV Diagnostic Criteria for Disorders of Gut–Brain Interaction. https://theromefoundation.org/rome-iv/