Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalității la nivel mondial. În România, 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel național sunt cauzate de infarct miocardic, rata de mortalitate fiind de trei ori mai mare ca cea provocată de diverse forme de cancer, conform Institutului Național de Sănătate Publică. Se estimează că, o dată la treizeci de minute, un român suferă un stop cardio-respirator.
Boli cardiovasculare – BCV – este un termen generic folosit pentru afecțiuni că atacul de cord, accident vascular, boli ale sistemului circulator. În general, BCV afectează preponderent bărbații trecuți de vârstă a doua, însă în ultimul timp sunt din ce în ce mai expuse și femeile. Vârsta la care se acuză simptome cardiace a scăzut dramatic în ultimii ani. “Sindromul morții subite a adultului” este boala secolului, accentuată de evenimentele recente petrecute la nivel mondial. Inima unor persoane tinere se oprește brusc făcând dificilă determinarea cauzei de deces, chiar și în cazul autopsiei. În acest context, medicii recomandă tuturor celor care lucrează într-un mediu stresant, care nu respectă orarul de somn sau care au istoric de boli de cardiace în familie, să facă analize și investigații medicale periodice. Aceasta recomandare se aplică inclusiv persoanelor aparent sănătoase care nu prezintă simptome îngrijorătoare. Totodată, este indicat să adopte un stil de viață sănătos pentru a preveni o posibilă boală cardiovasculară.
Pentru a avea o inimă sănătoasă, prin arterele coronare fluxul sangvin trebuie să curgă lejer. Din cauza depozitelor de lipide (colesterol) sau a calciului de pe pereții arterelor (placă aterosclerotică) vasele se îngustează, iar cantitatea de sânge care aprovizionează inima cu oxigen devine insuficientă. Atunci când fluxul de sânge care circulă spre inima este îngreunat, se poate resimți durere sau presiune în zona pieptului, afecțiune cunoscută sub numele de angină. Uneori placa de aterom se poate desprinde formând cheaguri ce pot bloca brusc fluxul sanguin, lezând o parte din mușchiul cardiac sau cauzând un atac de cord.
Semne ale instalării problemelor cardiovasculare
De cele mai multe ori oamenii nu își dau seama că se află în situația de risc decât când este deja prea târziu. Iată câteva manifestări care, atunci când apar în mod repetat, ar trebui să tragă un semnal de alarmă:
- Starea de oboseală permanentă. Cu toții suntem obosiți uneori, însă dacă starea persistă și împiedică buna desfășurare a sarcinilor cotidiene, acest lucru ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare. Starea de oboseală poate să apară când mușchii nu primesc suficient sânge.
- Respirație îngreunată sau oprirea bruscă a respirației. Inima și sistemul respirator sunt interdependente, iar oprirea respirației timp de câteva momente poate fi un simptom îngrijorător.
- Senzația de presiune sau durere în piept. De multe ori acest semnal este interpretat ca fiind unul minor însă acesta se numără printre cele mai frecvente semne de avertizare ale unui atac de cord. În acest caz, durerea poate radia înspre braț, axilă, gât, spate sau chiar stomac.
- Amețeli sau transpirații reci. Acestea apar din cauza reducerii fluxului de sânge la nivelul creierului.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că dieta alimentară bazată pe grăsimi saturate și bogate în sodiu, stresul, obezitatea, lipsa mișcării și fumatul în exces sunt principalii factori ai bolilor cardiovasculare. Schimbarea stilului alimentar prin consumul de fructe și legume, evitarea produselor din carne cu un conținut ridicat de grăsimi precum și eliminarea alimentelor de tip fast-food, pot preveni BCV. Chiar dacă rolul nutriției se dovedește a fi esențial, suplimentele alimentare ce curăță arterele, fluidizează sângele, sporesc elasticitatea vaselor sangvine și întăresc mușchiul inimii, aduc un aport important în prevenția BCV.
“Atunci când vorbim de problemele cardiovasculare preferăm să apelăm la cele mai sofisticate remedii neglijând câteva principii elementare. În primul rând, sângele este lichid, iar pentru o bună circulație avem nevoie de hidratare optimă. În al doilea rând, inima este un mușchi. La fel ca oricare alt mușchi din corp, mușchiul cardiac are nevoie de aminoacizi, proteina de calitate fiind esențială în acest context. Nu în ultimul rând, mușchii noștri stau în tensiune și obosesc atunci când trecem prin situații tensionate de aceea managementul stresului este cheia unei inimi rezistente” consideră Maria Mihăilă, Fitoterapeut la Getika Holistic Life.
Nutrienți și plante medicinale adjuvante în problemele cardiovasculare:
- Calciul și Magneziu: minerale esențiale pentru buna funcționare a mușchiului cardiac. Calciul este implicat în contracție, iar magneziul în relaxarea musculară. Carențele afectează ritmul cardiac. De asemenea, magneziu este implicat în acțiunea a peste 300 de enzime importante ce controlează metabolismul anumitor nutrienți printre care lipidele.
- Sodiu și Potasiu: minerale implicate în echilibrul electrolitic ce reglează nivelul de apă din organism.
- Omega 3: acid gras esențial ce luptă împotriva LDL–ului, așa numitul colesterol “rău”.
- Vitamina D3 și K2: Studiile arată legătura între carența celor două vitamine și riscul de BCV. Vitamina K2 are rolul de a curăța și transporta calciul depus în decursul anilor pe pereții vaselor de sânge, iar vitamina D3 fixează acest mineral în țesuturile osoase.
- Lecitina: acționează ca emulsificator lipidic și ajută colecistul în producția și evacuarea sucului biliar.
- Spermidina: substanță extrasă din germeni de grâu, ce are capacitatea de a declanșa autofagia, proces prin care țesutul cardiac lezat se regenerează.
- Usturoiul sălbatic: combate afecțiunile cardiovasculare prin scăderea tensiunii arteriale sistolice, util în prevenția și terapia tulburărilor aterosclerotice, fluidifică sângele și previne cu succes accidentele vasculare, împiedicând formarea trombozelor.
- Păducelul: întărește mușchiul cardiac și crește capacitatea sa de a pompa sângele în organism, echilibrează tensiunea arterială, previne degenerarea mușchiului cardiac.
- Vâscul: plantă cu proprietăți hipotensive, protejează inima de radicalii liberi.
- Roinița: reduce tensiunea, având efect de relaxare asupra mușchiului cardiac.
- Castanul sălbatic: benefic în întărirea și menținerea elasticității vaselor de sânge, scade cu succes inflamația venoasă.
- Ginkgo Biloba: îmbunătățește circulația periferică și elimină radicalii liberi de la nivelul sistemului circulator, oferă inimii o mai bună funcționare, fiind un tonic cardiac.
- Ginseng Siberian: mărește cantitatea de oxigen din corp și este un bun relaxant cardiac.
- CoQ10: crește oxigenarea țesutului cardiac.
- L-carnitină: ajută la reglarea nivelului de grăsime din sânge, crește cantitatea de oxigen și mărește rezistența la stres.
- Complex enzimatic: util în cazul deficitului biliar, îmbunătățește digestia lipidelor.
- Soia și orezul fermentat: nattokinaza și monacolin K, două substanțe prezente în aceste alimente au capacitatea de a reduce colesterolul.
- Uleiul de măsline: fitonutrienții precum hidroxitirosolul din măsline ajută la menținerea corectă a fluxului sanguin și împiedică formarea cheagurilor de sânge.
Îmbunătățirea stilului de viață printr-o alimentație corectă, mișcare regulată și introducerea unor remedii adjuvante, pot preveni problemele cardiovasculare. Cu toate acestea, predispoziția ereditară, mediul stresant și suprasolicitarea pot duce la instalarea unor probleme cardiace ce pot fi greu de combătut. Din acest motiv, atunci când apar simptome clare de infarct miocardic se recomandă prezentarea la medic sau la camera de urgență a celui mai apropiat spital, deoarece statisticile arată că jumătate din decesele înregistrate survin după trei sau patru ore de la instalarea primului episod de atac de cord, ceea ce urgentează îngrijirile medicale de specialitate.
