Igiena orală nu este in subiect care ține strict de un zâmbet frumos și o respirație proaspătă. Numeroase studii au demonstrat că sănătatea cavității bucale influențează în mod direct starea de sănătate generală. Inima, tipul de metabolism, ficatul și chiar creierul pot fi influențate de igiena orală precară.
Chiar dacă ne periem dinții și ne ducem regulat la controale stomatologice, trebuie să ținem cont că infecțiile orale cronice, inflamația gingiilor și acumularea plăcii bacteriene pot avea efecte semnificative asupra întregului organism.
1. Ce înseamnă igiena orală corectă?
Igiena orală corectă reprezintă un cumul de factori, de la periajul zilnic, la alegerea pastei de dinți și până la controlul stomatologic regulat. Iată care sunt cei mai importanți pași care trebuie respectați cu strictețe:
-
Periaj de două ori pe zi, dimineața și seara, timp de cel puțin 2 minute, cu o pastă de dinți potrivită nevoilor tale. O soluție este folosirea periuțelor de dinți electrice, care au temporizator de 2 minute, ca să îți fie mai ușor să respecți timpul corect de periaj. În ceea ce privește pasta de dinți, îți recomandăm variantele cu ingrediente naturale, ușor abrazive, care lasă respirația proaspătă și dinții curați.
-
Folosirea zilnică a aței dentare pentru a îndepărta resturile și placa bacteriană dintre dinți, acolo unde periuța nu poate ajunge. Este un pas esențial, deoarece resturile de mâncare pot cauza inflamație, carii și respirație urât mirositoare.
-
Curățarea limbii, pentru a reduce bacteriile (ce vor fi ingerate odată cu bolul alimentar) și a preveni respirația neplăcută. Există periuțe special create pentru curățarea limbii sau instrumente precum scraperul din cupru.
-
Clătirea cu apă de gură, preferabil fără alcool, pentru protecție suplimentară sau cu câteva picături de tinctură dizolvată în apă. Spre exemplu, tinctura de crețușcă poate fi un adjuvant în tratarea gingivitelor și a inflamațiilor de la nivelul cavității bucale. Extractul de propolis BIO este ideal pentru menținerea igienei orale, datorită proprietăților antiseptice, antiinflamatoare și cicatrizante, fiind eficient în afte, gingivite și sângerări gingivale, combatând respirația neplăcută și contribuind la dezinfectarea cavității bucale și la regenerarea țesuturilor.
-
Controale regulate la medicul stomatolog, ideal o dată la 6 luni, pentru detartraj, periaj profesional, eventual fluorizare, evaluare și prevenție.
- O alimentație echilibrată joacă un rol esențial în menținerea igienei orale corecte. Un exemplu concret este excesul de zaharuri, care favorizează dezvoltarea bacteriilor responsabile de apariția cariilor. De aceea, limitarea consumului de dulciuri și sucuri carbogazoase reduce atacul acid asupra smalțului dentar și ajută la menținerea sănătății dinților și gingiilor pe termen lung. În schimb, este recomandat consumul de alimente bogate în fibre, vitamine și minerale, care stimulează salivația și protejează cavitatea bucală.
2. Legătura dintre igiena orală și sănătatea organismului
Un lucru foarte important de reținut este că inflamația gingiilor nu rămâne doar la nivel local. Ea poate avea efecte asupra întregului organism, prin câteva mecanisme principale: infiltrarea bacteriilor în sânge, răspunsul inflamator sistemic și modificarea metabolismului celular. Spre exemplu, cercetările publicate în Journal of Periodontology arată că boala parodontală netratată crește nivelul markerilor inflamatori sistemici (CRP - proteina C reactivă), asociindu-se cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
2.1. Bacteriile din cavitatea bucală pătrund în fluxul sanguin
În parodontoză, gingiile sunt inflamate și „poroase” la nivel microscopic. Bacteriile patogene din placă (Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forsythia) pot trece în sânge prin aceste microleziuni. Odată ajunse în sânge, ele se pot fixa pe pereții arterelor sau în plăcile de aterom existente, contribuind la inflamația locală a vaselor de sânge. American Heart Association confirmă că boala parodontală poate fi considerată un factor de risc adițional pentru boli cardiovasculare.
2.2. Inflamația cronică locală devine sistemică
Inflamația gingivală stimulează celulele imune să producă citokine proinflamatorii (IL-6, TNF-alpha, CRP). Aceste molecule circulă prin sânge și „trimit” semnale de alarmă către organele interne. La nivelul arterelor, citokinele favorizează:
- rigidizarea arterelor
- creșterea tensiunii arteriale
- risc mai mare de tromboză (formare de cheaguri de sânge).
2.3. Efecte asupra altor organe
La nivelul ficatului, citokinele inflamatorii sistemice pot crește nivelul trigliceridelor. În pancreas, citokinele inflamatorii pot scădea sensibilitatea la insulină, ceea ce duce la un risc crescut de diabet. Odată instalat, diabetul slăbește răspunsul imun al corpului și crește susceptibilitatea la infecțiile gingivale.
Bacteriile orale și citokinele pot traversa bariera hemato-encefalică și favoriza depunerea plăcii beta-amiloid în creier (care are un posibil rol în dezvoltarea afecțiunii Alzheimer). Inflamația cronică orală poate contribui la dezvoltarea sau accelerarea bolilor neurodegenerative.
Bacteriile din cavitatea bucală pot fi aspirate în plămâni, mai ales la persoanele în vârstă sau cu boli pulmonare cronice. Acest proces favorizează apariția pneumoniilor și exacerbează BPOC (Boala pulmonară obstructivă cronică). Journal of Periodontology arată că pacienții cu parodontită severă au risc crescut de pneumonie cu aproximativ 20-30%.
3. Microbiomul oral: ecosistemul ascuns al gurii tale
Cavitatea noastră bucală găzduiește peste 700 de specii de bacterii, inclusiv bacterii benefice și patogene. Acest ecosistem este numit microbiom oral și are roluri esențiale, la fel ca microbiomul intestinal:
- protecția împotriva patogenilor: bacteriile „bune” blochează colonizarea celor dăunătoare
- digestia primară: unele bacterii ajută la descompunerea carbohidraților
- menținerea pH-ului oral care reduce riscul cariilor.
Dezechilibrul microbiomului, numit și disbioză orală, apare din cauza:
- periajului insuficient
- fumatului
- alimentației bogate în zahăr
- stresului
Bacterii bune precum Lactobacillus plantarum, L. Brevis restabilesc echilibrul microbiomului oral, prevenind cariile, gingivita, halitoza și menținând o cavitate orală sănătoasă. Digest Ultrabiotics Recovery conține 5 tulpini probiotice (Bifidobacterium longum subsp. longum, Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium bifidum, Lactiplantibacillus plantarum, Bifidobacterium animalis subsp. lactis).
Pentru a-ți menține sănătatea orală, îți recomandăm și Pasta de dinți cu Aloe Vera pentru albire și protecție. Formula sa susține o igienă naturală, multi-activă. Conține:
-
Aloe Vera 100% pur, dublu concentrat, cu efect emolient, calmant, hidratant
-
Ulei de Neem și Lichen islandez cu efect de albire
-
Clorofilă și Rozmarin pentru prospețimea respirației
-
Arbore de ceai (Tea Tree) cu efect anti-tartru și care combate placa bacteriană
-
Echinacea și un complex de bioflavonoide care calmează și protejează gingiile.
Concluzie
Igiena orală nu e doar despre estetică, ci reprezintă un pilon esențial al sănătății generale. Prevenind infecțiile și inflamația gingivală, reducem riscul bolilor cardiovasculare, a diabetului necontrolat, complicațiilor în sarcină și infecțiilor respiratorii. Trebuie să ne gândim la gura noastră ca la o „poartă” spre întregul organism, și la faptul că îngrijirea orală corectă ne protejează întregul corp. Nu uita! Periajul corect zilnic, ața dentară, controalele stomatologice regulate și un stil de viață sănătos nu doar că păstrează dinții sănătoși, ci protejează sănătatea generală pe termen lung.
Articol scris de Andreea Corneanu, Specialist Marketing
Surse:
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/cir.0b013e31825719f3/
https://www.mdpi.com/2079-9721/13/11/354/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15206916/
https://penndentalmedicine.org/blog/connection-between-oral-health-and-overall-health/
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/dental/art-20047475/
https://carequest.org/how-oral-health-affects-overall-health-and-how-to-improve-both/
