Lipsa poftei de mâncare la copii este un fenomen des întâlnit. Mulți părinți se confruntă cu situația în care copilul „nu mănâncă” suficient, refuză unele alimente, spune că nu îi este foame sau mănâncă foarte puțin. Acest fenomen poate genera îngrijorare, dar de fapt, apetitul copiilor poate varia foarte mult (în funcție de vârstă, ritm de creștere, starea de sănătate, factorii emoționali și obiceiurile alimentare din familie). Descoperă în continuare factorii cărora să le acorzi atenție în rutina de hrănire a copilului tău și cum poți să îi stimulezi natural pofta de mâncare.
1. Apetitul scăzut la copii și cauzele acestuia
Apetitul scăzut nu este sinonim cu o afecțiune, deoarece poate fi doar o perioadă tranzitorie în dezvoltarea copilului. Poate fi un simptom frecvent la copii și de obicei temporar, uneori asociat cu diferite infecții, dureri, gripă sau răceală etc.
Un studiu efectuat pe copii cu vârste între 6 și 15 ani, considerați că au un apetit scăzut, a constatat că 20–35 % dintre copiii sănătoși pot părea „că au probleme de apetit” conform părinților, dar mulți dintre aceștia se încadrează în intervale normale de greutate.
O primă concluzie este faptul că apetitul scăzut devine relevant dacă persistă și este asociat cu pierderea în greutate, încetinirea creșterii, deficite nutriționale sau disconfort.
Iată principalele categorii de cauze pe care trebuie să le luăm în considerare:
1.1. Cauze fiziologice / biologice
-
Fenomene legate de vârstă: în perioada 1-5 ani este des întâlnită o scădere a apetitului deoarece copiii au nevoie de mai puține calorii decât în primul an de viață, apar erupțiile dentare care provoacă disconfort la masticație, apariția preferințelor alimentare și a „mofturilor”, interesul crescut pentru joacă și explorare, și mai puțin pentru mâncare.
-
Reglaj intern al foamei și sațietății: sistemul nervos central, hipotalamusul, hormoni precum grelina (stimulează foamea) sau leptina (semnal de sațietate), interacționează pentru a regla aportul alimentar.
-
Saturarea senzorială: pe măsură ce copilul consumă aceeași mâncare, senzația de satisfacție scade pentru că interesul pentru acel aliment scade. De aceea, este important ca părinții să experimenteze mereu cu gusturi și texturi noi.
1.2. Probleme medicale și afecțiuni
Când apetitul scade semnificativ, iar copilul începe să piardă vizibil din greutate, acest lucru se poate întâmpla din cauze medicale precum:
- Infecții acute (virale, gastrointestinale) cu simptome de disconfort, greață, care nu permit copilului să se alimenteze corespunzător.
- Probleme digestive: reflux gastroesofagian, gastrită, ulcere, intoleranțe alimentare (ex: lactoză), boli inflamatorii intestinale.
- Anemie (în special deficit de fier), care poate reduce energia și pofta de mâncare.
- Tulburări hepatice, renale, boli cronice metabolice.
- Tulburări endocrine (hipotiroidie, insuficiență suprarenală).
-
Afecțiuni cronice care cresc consumul metabolic sau alterează starea generală de sănătate.
1.3. Factori psihologici, emoționali și de mediu
- Stres, anxietate, depresie: pot reduce pofta de mâncare.
- Tulburări alimentare evitante / restrictive: la unii copii pot apărea o evitare persistentă a alimentelor, sensibilități senzoriale, teama de sufocare (fobie), lipsa interesului pentru mâncare.
- Obiceiuri familiale și practici alimentare: presiunea excesivă de a mânca anumite alimente sau o anumită cantitate, utilizarea alimentelor ca recompensă sau pedeapsă, restricții excesive de către părinți (toate pot afecta autoreglarea apetitului și motivația copilului. Un studiu asupra obiceiurilor de a mânca atunci când nu avem senzația de foame arată legături între practicile parentale restrictive și comportamente alimentare nepotrivite.
-
Rutine alimentare deficitare: lipsa unui orar fix de mese, gustări frecvente sau alimente ori sucuri care „umplu” stomacul (sucuri, dulciuri) între mese.
De aceea, evaluarea trebuie întotdeauna să includă date obiective (greutate, înălțime, curbe de creștere) și nu doar percepții subiective.
Dacă apetitul este scăzut și copilul nu compensează în alte momente, aportul caloriilor și nutritiv poate fi insuficient pentru cerințele de creștere, fiind afectată masa musculară, înălțimea și dezvoltarea generală.
Suplimentele nutritive sub forme lichide pot fi folosite pentru stimularea poftei de mâncare. Un studiu extins privind suplimente orale ca stimulente de apetit arată că integrarea lor poate îmbunătăți starea nutrițională a copiilor.
2. Cum poate fi stimulat apetitul la copii în mod natural
Iată câteva idei prin care poate fi stimulat apetitul copiilor în mod natural.
2.1. Alimentația și compoziția meselor
În loc de 2–3 mese principale pe zi, oferă 4–5 mese/gustări mici zilnic (adaptate în funcție de vârstă și cerințele nutriționale). Astfel, copilul nu este supraîncărcat la o masă principală și reduce riscul de a refuza mâncarea la următoarea masă.
Adaugă grăsimi sănătoase în alimentația copiilor (avocado, ulei de măsline, pește). Folosește cereale integrale, proteine de calitate, legume colorate. Evită alimentele care dau senzația de sațietate, dar fără să ofere nutrienți (dulciuri, sucuri, multe lactate între mese).
Schimbă culorile, texturile, modul de servire al alimentelor. Diversificarea gusturilor poate „trezi” apetitul (și evita fenomenul sensory-specific satiety).
2.2. Strategii comportamentale și de mediu
Încurajează copilul să participe la prepararea mesei: decor, alegere a mâncării, aranjarea mesei. Astfel, i se declanșează factorul psihologic care îl face parte din pregătirea mesei, pe care mai apoi o va percepe ca pe o recompensă.
Stabilește ore fixe pentru mese și gustări (ex: 3 mese + 2 gustări). Dacă copilul este mofturos, începe cu alimentele pe care le preferă, chiar dacă nu sunt ideale din punct de vedere nutrițional, apoi adaugă alimente nutritive în dietă, până când ajungi la o proporție sănătoasă.
Sfaturile specialiștilor sunt de a renunța la insistența „mănâncă tot”, pedepse sau recompense pentru a mânca, deoarece astfel de practici pot reduce motivația internă.
Permite copilului să decidă cât vrea să mănânce (din ceea ce i-ai oferit, în limita rezonabilă). Copiii adoptă modelul imitației, așa că vor mânca ceea ce văd la părinți, frați și alte persoane cu care iau masa.
Ține cont: un copil poate necesita între 8-15 expuneri la un aliment până să-l accepte. La vârste mici, jocurile la masă pot stimula interesul pentru mâncare.
3. Riscuri, semne de alarmă și când să consulți medicul:
- Pierdere în greutate neintenționată sau stagnare pe curba de creștere
- Încetinirea creșterii în înălțime
- Semne de malnutriție (paloare, oboseală cronică, fragilitate imunitară etc.)
- Dureri abdominale, vărsături frecvente, reflux gastroesofagian
- Anemie severă
- Semne psihoemoționale marcante (refuz sever de alimentație, anxietate legată de hrănire)
- Simptome cronice sugestive (probleme digestive, probleme endocrine etc.)
Dacă observi aceste semne, este indicat să consulți medicul pediatru / nutriționist pediatric, care poate recomanda investigații (analize de sânge, teste digestive, teste hormonale).
4. Recomandări
Atunci când lipsa poftei de mâncare persistă, iar copilul nu reușește să-și asigure necesarul nutrițional prin alimentație, suplimentele naturale pot fi un aliat util. Un astfel de produs este Jelly Kids Apetit Sirop, o formulă complexă creată special pentru stimularea apetitului și susținerea echilibrului nutrițional al copiilor.
Este formulat cu lăptișor de matcă proaspăt, extract de Cinchona și vitamine esențiale (A, B1, B2, B3, C, D3), care au efect în stimularea naturală a apetitului și îmbunătățirea vitalității generale, prin combinarea nutrienților ce acționează sinergic asupra sistemului digestiv, imunitar și nervos.
-
Lăptișorul de matcă este un ingredient natural complex, bogat în proteine, aminoacizi, vitamine (în special cele din complexul B), minerale și acizi grași bioactivi. Studii publicate în Journal of Medicinal Food arată că lăptișorul de matcă poate stimula metabolismul, echilibrul hormonal și rezistența la stres, ceea ce sprijină creșterea apetitului. Are proprietăți antibacteriene, antivirale și antifungice, contribuind la menținerea sănătății intestinale, un element cheie pentru un apetit echilibrat.
-
Cinchona este o plantă folosită pentru stimularea apetitului și susținerea digestiei. Acționează direct asupra receptorilor gustativi, declanșând reflexul de secreție gastrică și eliberarea de grelină („hormonul foamei”). O analiză publicată în Phytotherapy Research (2019) evidențiază efectul tonic și digestiv al Cinchonei, utilizată tradițional în fitoterapie pentru a susține pofta de mâncare.
-
Complexul de vitamine B este esențial pentru metabolismul energetic și pentru menținerea sănătății sistemului nervos. Deficiențele de vitamine B pot duce la scăderea apetitului, oboseală și iritabilitate, simptome frecvent întâlnite la copiii cu alimentație deficitară. În plus, contribuie la metabolismul normal al energiei și la reducerea oboselii.
- Vitamina C susține sănătatea intestinală și absorbția nutrienților (în special a fierului), favorizând o stare generală de bine și prevenirea anemiei feriprive.
-
Vitamina A, prin rolul ei antioxidant și de protecție celulară, contribuie la menținerea integrității mucoasei digestive, ceea ce poate sprijini pofta de mâncare și digestia sănătoasă.
- Nivelul adecvat de vitamina D3 este asociat cu o stare generală mai bună și o vitalitate crescută, factori care influențează apetitul.
Sinergia ingredientelor: de ce funcționează Jelly Kids Apetit
Combinarea Cinchonei (cu efect tonic digestiv) cu lăptișorul de matcă (efect adaptogen și nutritiv) și vitamine esențiale (gama B, vit. C, vit. A) creează o formulă echilibrată care:
- stimulează secrețiile digestive
- stimulează pofta naturală de mâncare
- îmbunătățește absorbția nutrienților
- reduce oboseala și susține vitalitatea zilnică
- contribuie la echilibrul sistemului nervos și la starea de bine generală.
Această sinergie face din Jelly Kids Apetit Sirop o opțiune potrivită pentru copiii cu apetit redus, perioade de creștere accelerată sau convalescență, când organismul are nevoie de suport suplimentar.
Se recomandă 5 ml pe zi pentru copiii între 3 și 5 ani; pentru copiii peste 5 ani se recomandă 10 ml, pe zi, de preferat dimineața, înainte de masă. Agitați bine înainte de utilizare. A nu se depăși doza zilnică recomandată. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și un stil de viață sănătos. Depozitați într-un loc răcoros, ferit de lumină.
5. Concluzie
Apetitul scăzut la copii este un fenomen frecvent și, de cele mai multe ori, legat de variațiile normale ale creșterii și ale interesului alimentar. Totuși, trebuie să distingem când este o etapă trecătoare și când poate ascunde un motiv medical sau psihologic.
Strategiile naturale (mese mici și frecvente, varietate senzorială, implicarea copilului în prepararea mesei, un mediu pozitiv la masă și evitarea presiunii de a mânca) sunt fundamentale și susținute de specialiști.
În cazuri severe, suplimentele sau stimulentele de apetit pot fi utilizate cu precauție și strict sub supraveghere medicală. Scopul nu este doar creșterea cantității mâncării, ci stimularea apetitului în mod sănătos, astfel încât copilul să-și regăsească plăcerea de a mânca.
Articol scris de Andreea Corneanu, Specialist Marketing
