Majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți de somn la un moment dat, iar dacă aceste episoade nu sunt tranzitorii putem lua în calcul o problemă de sănătate. Se cunosc o serie de tulburări de somn, insomnia fiind cea mai frecventă dintre acestea. Ea se manifestă prin dificultatea de a adormi, un somn agitat, trezire în timpul nopții, lipsa unui somn profund și calitativ, lipsa concentrării în timpul zilei, dureri frecvente de cap, etc. Nerezolvată, această problemă duce la afectarea psihică și fizică doarece organismul nu se poate regenera corespunzător. Pe lângă disconfortul creat, insomnia poate indica diferite afecțiuni serioase ale organismului, precum depresia, tulburările psihice, anxietatea, boala Parkinson etc.
Chiar daca unii oameni se pot simți odihniți după 6 ore de somn, majoritatea adulților au nevoie de 8 ore de somn în fiecare noapte.
Studiile arată că prezența unui somn profund este indispensabilă pentru regenerarea organelor. Bioritmul cotidian al organelor interne este un concept introdus de Johanna Paungger și Thomas Poppe. Autorii consideră că fiecare organ are nevoie de 2 ore/zi pentru a se detoxifia și regenera. Dacă nu respectăm acest interval orar, organele au de suferit. Din cauza supraaglomerării cu sarcini suplimentare și privării de somn în timpul nopții, ele nu vor reuși să își ducă la bun sfârșit acest mecanism intrinsec.
Orarul de detoxifiere și regenerare al organelor:
- Sistemul circulator: 19:00 – 21:00
- Rinichii: 17:00 – 19:00
- Vezica urinară: 15:00 – 17:00
- Intestinul subțire: 13:00 – 15:00
- Inima: 11:00 – 13:00
- Splina și pancreasul: 9:00 – 11:00
- Stomacul: 7:00 – 9:00
- Intestinal gros: 5:00 – 7:00
- Plămânii: 3:00 – 5:00
- Ficatul: 1:00 – 3:00
- Vezica biliară: 23:00 – 1:00
“Imaginează-ți o mașinărie care trebuie să funcționeze fără încetare. Inevitabil se va instala uzura și într-un final ea va ceda. Tot așa se întâmplă și cu organismul tău atunci când îl privezi de somn. El este nevoit să funcționeze fără pauză, iar în acest fel, nu are șanse de a se regenera”, consideră Fitoterapeutul Maria Mihăilă.
Tulburările legate de somn sunt corelate direct cu secreția de melatonină, hormon responsabil de reglarea ciclului somn-veghe. Melatonina sau “hormonul somnului”, este o substanță produsă în mod normal de glanda pineală din creier, fiind în strânsă legătură cu intensitatea luminii. Pe parcursul zilei secreția de melatonină este inhibată de lumina puternică, iar atunci când se întunecă, cantitatea acestui hormon începe să crească.
Studiile arată că secreția acestui hormon scade odată cu vârstă, din acest motiv vârstnicii suferă deseori de insomnii. Cu toate acestea, societatea modernă a adus modificări majore în ciclul circadian, motiv pentru care din ce în ce mai mulți tineri și chiar copii sunt predispuși tulburărilor de somn, cu atât mai mult cu cât se utilizează ecranele dispozitivelor electronice înainte de culcare, în special cu becul stins, fiind expuși în mod direct luminii albastre. Cercetările au demonstrat faptul că această lumină albastră pe timp de noapte poate scădea sau chiar stopa producția de melatonină din organism, ceea ce afectează considerabil calitatea somnului. Ca soluție pentru îmbunătățirea calității somnului se recomandă cititul unei cărți în locul folosirii ecranelor înainte de culcare și stingerea luminii înainte de somn. În caz contrar, creierul nu va mai asocia patul cu ora de culcare și va întrerupe secreția de melatonină.
Soluții naturale pentru inducerea stării de somn
Pentru a îmbunătăți calitatea somnului, specialiștii recomandă un stil de viață sănătos, bazat pe mișcare în timpul zilei și o alimentație care să includă mese echilibrate și alimente aflate în stare cât mai apropiată de starea lor naturală. Totodată, este important a se evita nicotina, alcoolul și cafeina cu 4-6 ore înainte de culcare. Contrar percepției cum că fumatul ar putea fi bun pentru somn, datorită efectului său calmant, acesta este contraindicat înainte de culcare, întrucât nicotina are efect neurostimulator.
Nutriționiștii subliniază faptul că mesele copioase servite seara la ore târzii pot îngreuna digestia și ele scad calitatea somnului. Se recomandă, de asemenea, evitarea alimentelor ce conțin tiramină, substanță ce are rol în creșterea producției de norepinefrină - un stimulator al creierului. Printre acestea se numără: zahărul, baconul, spanacul, brânza, cârnații, roșiile, cartofii, vinul, șunca etc. Este indicat consumul de alimente bogate în triptofan, precursor al serotininei și al melatoninei: fistic, migdale, caju, nuci, curmale, iaurt integral, cereale integrale, banană, ananas, vișine, ceapă, ciuperci.
Plante medicinale care îmbunătățesc calitatea somnului:
- Sunătoare
- Tei
- Lavanda
- Roinița
- Hamei
- Mac californian
- Magnolia
- Rodiola
- Ashwaganda
- Floarea pasiunii/Passiflora
Vitamine și minerale ce contribuie la starea de relaxare a organismului
- Magneziu + B6
- Zinc
- Complex de vitamine B
- Vitamina D
- Vitamina E
În stările de insomnie cronică se recomandă asocierea acestor remedii cu melatonina naturală.
Așa cum am specificat anterior, melatonina este un hormon produs de organism, derivat al serotoninei, al cărui rol principal este reglarea ciclului circadian. Din acest motiv plantele și suplimentele alimentare care conțin melatonina naturală sunt mai ușor de metabolizat de către organism.
Melatonina produsă în mod sintetic în laborator, disponibilă pe piață sub formă de medicament, poate avea contraindicații și deseori poate crea dependentă. Studiile arată că un număr considerabil de persoane apelează la melatonina sintetică pentru a putea adormi, însă de cele mai multe ori nu se respectă doza recomandată și aceasta ajunge în organism în cantități periculoase. Printre simptomele supradozării se numără: durerile de cap, greața, amețelile, confuzia, irascibilitatea, crampe abdominale, depresia, diferite alergii, până la scăderea tensiunii arteriale sub valorile normale. Cercetările științifice au demonstrat faptul că utilizarea zilnică a somniferelor fără prescripție medicală prezintă un risc sporit de demență și mortalitate timpurie, deoarece aceste substanțe chimice, administrate pe termen lung, sunt toxice pentru organism și pot inhiba activitatea sistemului endocrin.
